„Atunci când încetăm să mai fim copii, suntem deja morți” (C. Brâncuşi)
Pe lângă starea de minunare, inocenţă şi curiozitate, spiritul ludic şi inventiv, fericirea fără motiv, puritatea spiritului şi a minţii, umilinţa, recunoştinţa şi mulţumirea, un copil ne învaţă în primul rând, să iubim şi să ne dăruim complet. Atunci când primim și privim copilul ca pe un dar descoperim că acesta ne oferă mai multe „lecţii” de învățat.
„Lecţia” 1 – A trăi bucuria momentului prezent
Copiii au capacitatea de a percepe fiecare zi ca pe un nou început. Ei ne învaţă în primul rând să ne bucurăm de lucrurile simple; ei sunt mereu entuziaşti, nu aşteaptă evenimente importante pentru a se bucura din plin. Ei savurează fiecare clipă şi astfel fiecare clipă devine un motiv de încântare. Sunt optimişti şi gustă viaţa din plin.
„Lecţia” 2 – A fi plin
de curiozitate
Având o stare de deschidere
şi curiozitate permanentă, copiii experimentează totul cu un mare interes. Ei
nu cunosc rutina, sunt naturali, neobosiţi, gata s-o ia oricând de la capăt.
Această curiozitate ne arată că aproape orice lucru poate fi foarte important
şi plin de miez pentru un copil. Această atitudine şi percepţie le conferă
nebănuite resurse fizice, mentale şi sufleteşti. Curiozitatea ar trebui să rămână o trăsătură a
spiritului nostru, indiferent de vârstă. Platon spunea: „Nu ştiu cum le
par a fi celorlalţi, dar în sinea mea, eu mă consider a fi un mic copil,
minunându-se clipă de clipă de vastele ţărmuri ale cunoaşterii şi, apoi, mă
descopăr cu încântare şi mulţumire ca fiind o mică pietricică strălucitoare de
pe acest ţărm”.
„Lecţia” 3 – A iubi jocul şi a te juca iubind
Un mare înţelept spunea:
„Ca să redevină copii, oamenii trebuie să înveţe din nou să se joace.” Copiii
sunt foarte rar plictisiţi sau dezinteresaţi, ei trăiesc din plin şi
experimentează total surprizele jocului. Copiii
ştiu să se bucure de jocul propriu-zis şi nu doar de rezultatul lui; prin joc,
ei se încarcă cu energie şi optimism. Copiii dau deseori dovadă
de imaginaţie creatoare şi chiar de intuiţie atunci când se joacă. Aşadar, una din
consecinţele stării ludice este bucuria neîntreruptă de a trăi, care ne
umple de o energie divină elevată.
sursa acestui material: http://www.minunemica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu